Tu cum reziști să trăiești sănătos într-o lume bolnavă?

Tu cum reziști să trăiești sănătos într-o lume bolnavă?

Tu cum reziști să trăiești sănătos într-o lume bolnavă? – Psihologia, filosofia și majoritatea religiilor – pe aceeași frecvență!

11 februarie – este o zi simbol, pretext și context pentru propunerea de a ne antrena starea de compasiune, ca exercițiu de vindecare a sufletului și a trupului.

În fiecare an, la 11 februarie este comemorată liturgic sfânta Fecioară Maria de la Lourdes – prin mesajul intitulat „Îngrijește-te de el. Compasiunea ca exercițiu sinodal de vindecare”. Papa Francisc a chemat cu această ocazie Biserica să celebreze cea de-a 31-a ediție a Zilei Mondiale a Bolnavului. 

“Când a ieşit din corabie, Iisus a văzut o gloată mare, I s-a făcut milă de ea, şi a vindecat pe cei bolnavi.” – (Matei 14:14)

„Compasiune” provine din latinescul compati, un cuvânt compus din com, care înseamnă „cu, împreună cu”, şi pati, care înseamnă „a suporta, a suferi”. El este sinonim cu milă, înţelegere şi compătimire şi înseamnă să participi alături de cineva la suferinţele lui. Când arătăm compasiune faţă de oameni, trecem la un nivel mai profund în relaţia cu ei. Manifestarea compasiunii este o parte esenţială a metodei lui Iisus de a ajunge la inima oamenilor.

„Compasiunea nu este o relație între vindecător și rănit. Este o relație între egali. Doar atunci când ne cunoaștem bine întunericul, putem fi prezenți cu întunericul altora. Compasiunea devine reală atunci când ne recunoaștem umanitatea comună.” – spune și Pema Chodron, tibetană budistă americană, călugăriță hirotonită.

„Numai dezvoltarea compasiunii și a înțelegerii față de ceilalți ne poate aduce liniștea și fericirea pe care le căutăm cu toții.” – Sfinția Sa Dalai Lama, șeful spiritual și temporal al Tibetului.

Descrisă ca fiind o mare virtute în numeroase filosofii, compasiunea este considerată în aproape toate tradițiile religioase, una din cele mai mari virtuți.

În general, majoritatea religiilor subliniază importanța pe care, un sentiment precum compasiunea o are pentru umanitate, întrucât se consideră că prin el, ființa umană poate fi mai blândă, mai susținătoare și mai nobilă, deoarece, compasiunea este cea care face pe cineva să simtă sau să caute să-l însoțească pe cel care se află într-o stare de suferință. Compasiunea este considerată unul dintre cele mai umane sentimente care pot exista, deoarece înseamnă că o persoană poate, chiar și involuntar, să se apropie de o altă persoană care este în stare de suferință, fără a trece neapărat prin aceeași situație.

Psihologia modernă la rândul ei (contextualismul funcțional, neurobiologia interpersonală etc.) conceptualizează compasiunea ca fiind un proces cognitiv, emoțional, motivațional și comportamental, care implica:
(a) realizarea prezenței suferinței dintr-o perspectivă conștientă;
(b) simțirea și înțelegerea suferinței și a cauzelor ei; și
(c) deschiderea față de suferință cu intenția sau dorința de a o atenua.

Terapia centrată pe compasiune descrie anumite calități sau atribute constitutive a ceea ce a definit ca fiind “o minte plină de compasiune”. Aceste atribute ar fi
•sensibilitatea (conștientizarea prezentului, care se concentrează în mod intenționat pe prezența suferinței),
•motivația pentru îngrijirea bunăstării (îngrijirea și încercarea de a atenua sau preveni suferința),
•simpatia (conexiunea emoțională cu suferința, într-un mod reflex și receptiv, derivată din capacitatea automată de a regla emoțional durerea celorlalți),
•toleranța la suferință (capacitatea de a tolera emoțiile dificile, precum și senzațiile corporale care apar),
•absența judecății (permițându-ne să experimentăm anumite emoții și evenimente mentale fără a cădea sub controlul condamnării, judecății sau rușinii) și
•empatia (intuiția și înțelegerea minților proprii și ale celorlalți, atât emoțional, cât și intelectual).

Rezultate cu electroencefalograma

Acum câțiva ani, grupul de cercetare al lui Richard J. Davidson a pus următoarea întrebare: ce se întâmplă în creier în timpul practicii compasiunii? Pentru a răspunde la această întrebare, au înregistrat activitatea neuronală, mai întâi folosind electroencefalografia (EEG). Studiul lor a implicat zece meditatori experți (cu între 10.000 și 50.000 de ore de practică) și începători (cu doar o săptămână de practică) care au meditat cu starea de compasiune. Înregistrarea EEG a arătat o activitate gamma crescută (model de undă legat de conștientizarea conștientă) și sincronie neuronală (coordonarea activității gamma în diferite grupuri de neuroni, un factor important care determină calitatea conștientizării conștiente). De asemenea, activitatea gammaa fost de 30 de ori mai mare în grupul de meditatori experți. În legătură cu modificările activității creierului, s-a constatat că există diferențe între meditatorii experți: amploarea schimbărilor era atât mai mare cu cât practicaseră mai mult. Acest lucru este în concordanță cu faptul că beneficiile compasiunii conștiente depind de practică; cu cât ai mai multă experiență, cu atât schimbările și beneficiile obținute sunt mai mari.

Empatie si compasiune

În lumina diferitelor investigații efectuate, empatia și compasiunea par să depindă de diferite sisteme biologice și rețele neuronale. Când o persoană observă suferința altuia, aceleași rețele neuronale ale durerii sunt activate la observator ca și la pacient (insula anterioară și zona medială a cortexului cingulat anterior). Aceste regiuni au fost legate de empatie, sugerând că oamenii pot împărtăși suferința altuia printr-o reprezentare neuronală a emoțiilor celuilalt. Activarea acestor structuri a fost verificată în numeroase studii legate de empatia în fața suferinței. Totuși, dacă empatia face parte din compasiune, compasiunea implică și motivația de a atenua suferința. Empatia, spre deosebire de compasiune, nu implică luarea niciunui fel de acțiune de ușurare. La rândul lor, studiile de neuroimagistică au arătat că în timpul practicilor de compasiune (și, de asemenea, de bunătate iubitoare), rețelele care sunt activate implică cortexul orbitofrontal medial, putamenul, globul pallidus și zona centrală tegmentală/substanța neagră.

Sistemul imunitar și endocrinologie

Practicarea compasiunii încurajează eliberarea de oxitocină și scade nivelul de cortizol. Ambii hormoni au un impact asupra activității sistemului imunitar și, prin urmare, asupra sănătății. Relația dintre compasiune și sănătate a fost dovedită în unele studii randomizate controlate. De exemplu, un studiu a constatat că pacienții care au perceput mai multă empatie din partea medicilor lor s-au recuperat mai repede și au avut niveluri mai ridicate ale moleculei imune interleukina-8. De asemenea, s-a demonstrat că un număr bun de factori socio-emoționali legați de compasiune joacă un rol important în sănătate, atât fizică, cât și psihologică. Astfel, am putea spune că ritmul vieții moderne tinde să provoace inflamații cronice (chiar și atunci când nu există dovezi de infecție). Această inflamație este legată de numeroase tulburări psihiatrice, inclusiv depresie majoră, tx. bipolară și schizofrenie, precum și afecțiuni fizice precum boli cardiovasculare, diabet, cancer și demență. În acest context, cercetările au arătat că compasiunea are efecte antiinflamatorii. În acest fel, acei oameni care practică în mod regulat compasiunea atentă produc mai puțină interleukină-6 ca răspuns la stresul psihosocial. În plus, și în conformitate cu ceea ce s-a afirmat în punctul anterior, compasiunea este asociată cu o reacție autonomă simpatică mai scăzută la stres. Cercetările au arătat despre compasiune că are efecte antiinflamatorii.

Fiecare persoană poate dezvolta compasiune, deoarece este o capacitate care poate fi atinsă. Dacă vrei sau ai nevoie ca cineva să manifeste compasiune față de tine, întreabă-te: Tu cât ești de disponibil(ă) să oferi compasiune cuiva?

O rugăciunea care îți poate fi utilă în acest sens, ar putea fi:
“Doamne, dezvoltă în mine un spirit de compasiune față de aproapele meu, îndepărtează de la mine orice mândrie și deșertăciune care mă limitează să dezvolt compasiune și iertare; recunoscând că, dacă m-ai iubit așa cum sunt eu, pot și eu să iubesc și să am compasiune în același mod. AMIN.”
sau și mai simplu, celebra Rugăciune a Inimii, în forma ei scurtă, care poate fi rostită mental și trăită emoțional și spiritual, oriunde, oricând și în orice context: “Doamne, miluiește-mă!”, “Doamne, miluiește-ne!”.

Politicianul american din secolul trecut, Roy T. Bennett sugera cititorilor în cartea „The Light in the Heart” (Lumina din inimă): „Învață cum să aprinzi o lumânare în cele mai întunecate momente din viața cuiva. Fii tu lumina care îi ajută pe ceilalți să vadă; este tot ceea ce oferă vieții cea mai adâncă semnificație”.

Acest tip de rugăciuni scurte, emise mental, emoțional și spiritual ca o mantră, acționează ca o lumină cathartică, purificatoare în spațiul energetic al fiecăruia dintre noi. Cu cât suntem mai mulți care ne dezvoltăm obiceiul de a emite cu trăire astfel de rugăciuni / mantre, cu atât, capacitatea de vindecare a fiecăruia dintre noi crește în mod sinergic și empatic.

Atât oamenii religioși, cât și psihologii, psihoterapeuții și filosofii, chiar și politicienii open mind și open soul din secolul trecut – sunt de acord că mai multe zâmbete din suflet, mai mult umor de calitate, mai multă stare de prietenie, compasiune și dragoste, mai multă iubire, toate atrag mai multă sănătate în corpul, în mintea și în sufletul nostru.

Referinţe bibliografice
1. Gilbert, P. (2010). Mintea plină de compasiune: O nouă abordare a provocărilor vieții. Oakland: New Harbinger.
2. Tirch, D., Schoendorff, B., & Silberstein, L. R. (2014). Ghidul practicianului ACT pentru știința compasiunii: Instrumente pentru promovarea flexibilității psihologice. New Harbinger Publicații.
3. Singer, T. și Bolz, M. (2013). Compasiunea: legături între practică și știință . Leipzig: Institutul Max Planck pentru Științe Cognitive și Creierului Uman.
4. Lutz, A., Greischar, LL, Rawlings, NB, Ricard, M. și Davidson, RJ (2004). Meditatorii pe termen lung auto-induc sincronia gamma de mare amplitudine în timpul practicii mentale. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America , 101 (46), 16369–16373
5. https://catolicmold.md/posts/11-februarie-2023-ziua-mondiala-a-bolnavului
6. https://www.dalailama.com/messages/compassion-and-human-values/compassion-as-the-source-of-happiness